Am vrut sau nu, a venit 2010. Am vrut sau nu, am fost bolnav. Am vrut sau nu, a fost frumos… .
Cum e cand zaci 1 saptamana din vacanta de iarna bolind si luand tot neamu de medicamente ? te temi sa nu ai gripa noua(AH1N1) si nu poti petrece alaturi de cei dragi…in plus, incepi sa ai vedenii, sa vorbesti aiurea, deci sa iti fie afectat psihicul.
Am vrut sau nu, a trebuit sa incerc sa ma distrez mai aproape de casa, mai departe de prieteni…nu a mers, am ajuns la ei.
Cat de bine poti incepe un an? conteaza sa il incepi, apoi cu siguranta binele va veni. Teama ca maine nu te mai poti trezi ori ca nu vei mai fi , reprezinta sursa de siguranta si incredere atunci cand treci peste. Atunci cand cei de aproape vin si te strang in brate, mai intens decat o faceau de obicei, este reprezentat de motivul existential, de aceea ar trebui sa incerci sa nu dispari…cineva are nevoie de tine, indiferent ca langa tine, ori tu langa el, nu reusesti sa schimbi prea multe cuvinte ori te simti singur, importanta este majora si inexplicabila, realitatea poate fi inexorabila.
Ia-l in brate pe 2010, trage-l de urechi, de nas, iubeste-l ca esti aici… el nu iti poate oferi mai mult de atat, tu trebuie sa ii oferi, ca tu sa ii multumesti ca exista, deoarece, la sfarsit, cand il parasesti, o sa realizezi ce a fost si ce esti.
O data, un prieten spunea: din un lucru sa iei ce este mai „bun”, indiferent ca tu ai fost ranit in interior, mai tarziu vei gusta din ce a fost „bun”. A fost, e memorie, insa in acela, sa nu vezi o persoana de la care ai invatat… TU ai invatat, pentru ca ai realizat rationamente logice, ai reflectat despre ceea ce s-a petrecut…pentru ca ai ales lucrul „bun”. Aproapele, nu e bun mereu daca noi nu reflectam la conditia acestuia…pentru ca aproapele este reprezentat de un „ego”, ca fiecare din noi…suntem o multime de „ego”-uri, de „eu”-ri.
I’ll kiss you… while your lips are still red, while your bosom is still untouched, while your hand is still without a tool, while your eyes still shine…while, you.