Atomi fericiți
Confuze în simțiri, departe de Soare
Răscolesc în praful cosmic, egale
Două emoții aproape letale
Pentru a mia oară, în pietpul inimii sale.
Cern, parcă, memorii peste metale ușoare
Redefinesc plumbul și-l fac să zboare
Departe de locul în care
S-au contopit feeric sub soare.
Amprenta diferenței de timp este atât de mare,
Încât vorbele sale parcă-s bizare,
Se-aud în ecou și se spulberă-n zare,
Ca valurile-n egoul minților goale.