Mecum
de Son of the Earth
Precum o vale, în zori, adormită
Precum un ocean de culori nesfârșit
Precum un cer infinit de albastru
Precum un cristal pur, neșlefuit.
Imensul de viață, imens nesfârșit
Adâncul de sentiment, adânc netrăit
Transparentul imaginar, transparent inutil
Si limitatul de aer, limitat prestabilit.
Sunt toate aduse pe un vârf de munte
Sunt toate pierdute adânc în trăiri
Adesea, simte ca lumea-i-n amonte
De tot ce-a trăit și ce va trăi.
Din varf de munte totul se vede frumos, dispar grijile si ne simtin liberi ca pasarile, zburam cu gandul si cu sufletul si suntem deasupra tuturor…
Frumoase versurile, am simtit pentru o clipa ca pot sa zbor 🙂
multumesc, de tine tine sa-ti placa 🙂
Felicitari pentru site. Ati castigat un cititor.