Mecum

Precum o vale, în zori, adormită

Precum un ocean de culori nesfârșit

Precum un cer infinit de albastru

Precum un cristal pur, neșlefuit.

Imensul de viață, imens nesfârșit

Adâncul de sentiment, adânc netrăit

Transparentul imaginar, transparent inutil

Si limitatul de aer, limitat prestabilit.

Sunt toate aduse pe un vârf de munte

Sunt toate pierdute adânc în trăiri

Adesea, simte ca lumea-i-n amonte

De tot ce-a trăit și ce va trăi.

Publicitate