Ploaie

de Son of the Earth


Din norii fantome ce picură ploaia

Din negura-nceată ce-ntunecă lumea

Din somnul cel veșnic trezit eu am fost

Picături de minciună, cădeau reci pe chipu-mi anost.

*

Cristale de apă neînghețate, incolore

În bălți și în mlaștini se-ascund picuri de ploaie

În mase uniforme se-mbină culorile mizere

În dese rânduri ude, de care nu te poți ascunde.

*

Secunde ecou în surdina de-afară

Doar streșinile-s singure și cântă cu ele

Picăturile copilăriei de odinioară

În somnul retrăirii, picăturii de ceară.


Publicitate