Adio… dar ramai cu mine

de Son of the Earth


Vine vremea sa ii spun „Adio” unui an reusit, multe evenimente placute, multe vise realizate, pe cate dorinte implinite atatea stele lucesc deasupra cerului meu. Am intalnit multi oameni… am mers mai departe de granita teritoriala, am fost mai departe de pamant cu 10.000 de metri, am mers cu 750 km/h mai repede decat o faceam in mod normal, am stat la mare atat incat am recuperat ca fusesem o data acolo, au fost… .

Au trecut… insa vor ramane pe fila din cartea mea, indiferent ca am scris cu emotie, am pus suflet in ceea ce am facut si m-a interesat sa fac totul cat mai bine, au fost lucruri importante, interesante… toate au jucat un rol important, pe cat de aproape am fost de sfarsit pe atat de mult am crescut in putere, e un fel de aplicabilitate a legii nescrise a vietii „cu viata scapa cine poate”. Stii tu, prietenii care pleaca!? ii pierzi sau ei te pierd? e ca si cum si-ar da singuri examenul ca sa iti ramana prieten… dureros este doar faptul ca ei nu vor sa realizeze ce sunt si „arunca in tine cu vina”, e ca si cum s-ar „proclama” inteligenti, temandu-se ca sunt prosti si tine minte asta, in orice relatie sociala vei fi tratat asa, indiferent de specimen si natura lui.

Scriu, dupa o perioada nefasta sanatatii fizice cat si psihice, cea psihica fiind afectata evident de cea fizica… ce sa facem, ne putem lupta cu natura?

Prin milioanele de idei si principii nescrise, voi trage o linie  ___de doua elemente ale conditiei noastre sunt sigur: de viata si de moarte; de doua infatisari a ratiunii noastre sunt sigur : lucizii si superficialii; de doua trairii sunt sigur: existentiala si superficiala/falsa… sunt sigur ca doua categorii de oameni ma citesc: cei care ma apreciaza si vad lucrurile bune si cei ce nu ma apreciaza, nu vad decat infatuare, deoarece, ei „se proclama inteligenti”  din frica ce ii cuprinde atunci cand se gandesc la ei si realizeaza ce sunt(nu imi place sa vorbesc despre cei din urma, insa nu ma simt in siguranta pana nu afla ce ei, sunt).

Sigur ca anul il voi incheia alaturi de putinii prieteni ce mi-au ramas, indiferent ca ei vor mai fi si la anul, momentul asta trebuie pretuit… the wind of change could begin to beat when you do not expect.

Minutele astea pana la sfarsitul anului vor fi intense, o sa imi amintesc de 2009 ca de un om bun, care a intrecut asteptarile celorlalti… si mai stiu ca 2009 nu va muri chiar daca va fi ingropat langa mormantul lui 2008, deoarece lucrurile bune se vor reincarna in 2010.

Drama face parte din teatru, fara drama nu ar fi comedie…fara comedie nu ar fi drama, piesa de teatru o jucam indiferent ca suntem personajul principal, ori ca noi am scris piesa… jucam.

Nu sunt sigur daca o sa am o formatie de muzica, dar sunt sigur ca in o zi veti asculta melodiile mele, ori veti asculta, citi ceea ce compun in versuri ori sunete…ori imagini/fotografii .

Sub cer de stele care ploua

sub bolta inimilor rosii

deasupra norilor de vara

intre zapada cea mai fina

in sufletul neatins de rele

pe buzele lucind a rosu

in fata ochilor cei pasnici

de mana calda si gingasa

de trupul moale si profund

in sufletul curat ca ploaia

esti neatinsa de urat.

Caut o lume intre inimi

deasupra boltii de priviri

un suflet sub cerul de stele

zapada norilor de vara

trup bland ca vant de primavara

lumina soarelui de vara in ochi sa iti fie ascuns

cuvinte dulci ce trec prin buze,

ca in a inimii bataie… sa ne strangem de maini.

La Multi Ani!